Scrima in Romania

La începutul secolului al XIX-lea, apar primele încercări de organizare a activităţilor cu caracter sportiv în mediul şcolar, alături de gimnastică este impusă şi practicarea scrimei. După mai multe încercări nereuşite, în 1840, Gh. Asachi introduce la „Academia Mihăileanu” din Iaşi ca materii obligatorii exerciţiile de gimnastică, înot şi scrimă.
Lipsa de cadre specializate pentru învăţarea scrimei a făcut ca începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea să asistăm la venirea în ţară a numeroşi maeştri de arme, reprezentanţi ai diferitelor şcoli de scrimă, care şi-au pus amprenta asupra manierei de practicare a armelor pe parcursul mai multor generaţii.
Continua dezvoltare a scrimei, numeroasele cluburi apărute în Bucureşti şi în întreaga ţară au făcut ca la începutul secolului al XX-lea, în 1906, să ia fiinţă „Federaţiunea societăţilor de arme şi gimnastică din România” care se constituie ca o primă încercare de organizare a întregii activităţi sportive a vremii. În 1912 se realizează „Federaţia societăţilor sportive din România”, cu comisii pe ramuri de sport (12 comisii), printre care şi cea de scrimă.
În 1914 se constituie „Comitetul Olimpic Român” din care au făcut parte numeroşi scrimeri: Dinu Cesianu, prinţul George Bibescu, G. Placino şi dr. Carol Davila.
Primul campionat naţional de scrimă se organizează în 16 martie 1920, la floretă şi spadă, ca urmare a înfiinţării la 12 ianuarie a „Federaţiei societăţilor de arme din România”. „Federaţia Română de Scrimă” se constituie la 9 septembrie 1932, iar primul ei preşedinte a fost Dinu Cesianu.
Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea numeroşi scrimeri români au participat cu succes la competiţii internaţionale, cei mai cunoscuţi fiind George Bibescu şi Horia C.A. Rosetti, care au repurtat victorii de prestigiu pe planşele din Franţa. A urmat câştigarea competiţiei de la Paris din 1910, realizată de Mihai Savu, şi multe altele.
Evoluţia valorică continuu ascendentă a scrimei româneşti s-a materializat în obţinerea unui important număr de medalii la marile competiţii internaţionale: Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale şi Campionate Europene.
Prima medalie mondială a Federaţiei Române de Scrimă a fost realizată de Maria Taitiş (Vicol), argint la Campionatele Mondiale de Juniori, Luxemburg, 1956. Numărul total de medalii la data de 20.10.2011 este de 176 dintre care:
– 14 medalii la Jocurile Olimpice (3 aur, 4 argint, 7 bronz)
– 56 medalii la Campionatele Mondiale de Seniori (13 aur, 18 argint, 25 bronz)
– 35 medalii la Campionatele Mondiale de Juniori (11 aur, 11 argint, 13 bronz)
– 7 medalii la Campionatele Mondiale de Cadeți (2 aur, 1 argint, 4 bronz)
– 41 medalii la Campionatele Europene de Seniori (10 aur, 11 argint, 20 bronz)
– 3 medalii la Campionatele Europene sub 23 de ani (1 aur și 2 bronz)
– 17 medalii la Campionatele Europene de Juniori (2 aur, 7 argint, 8 bronz)
– 3 medalii la Campionatele Europene de Cadeți (2 argint și una de bronz)
În ierarhiile anuale întocmite de forurile conducătoare ale sportului românesc scrima ocupă în mod constant o poziţie fruntaşă, în primele 4-6 locuri, pe întreg ansamblul mişcării sportive naţionale. Excepţia care întăreşte regula au fost anii 2003, 2005 şi 2009 când F. R. Scrimă s-a clasat pe locul I.
Chiar anul trecut, pe 16 octombrie 2011, echipa de spadă a României a învins China în finala Campionatului Mondial de Scrimă, apărându-și astfel succesul de anul trecut.
Facebook Comments

Leave a Reply

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, accepti modul in care folosim aceste informatii. Afla mai multe AICI | Close
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this:
shared on wplocker.com