Pixul magic

M-am dus la bar să mai iau ceva de băut. Nici nu am observat-o în primă instanță.
– Dar știi să te distrezi.
– Dacă am cu cine, spun eu întorcându-mi privirea pentru câteva secunde rămânând uimit de frumusețea și misterul ei.
– Îți place să și risipești… clipele fericite.
– Să știi că pot să și creez clipe fericite… îi răspund eu intrigat de afirmația ei.
– Cum?
– …dacă îmi lași numărul tău de telefon o să afli, spun eu cu un zâmbet ștrengăresc, întinzându-i o bucată de hârtie și un pix.
– Ham! Îmi place că ești old school! Ups, am greșit numărul.
– Nu-i problemă, ăsta este un pix mai special. Este un pix care sterge.
– And a little bit of new school! I’m starting to like you. Aștept cu nerăbdare telefonul tău, spune mușcându-și buza de jos.
S-a ridicat de pe scaun și a plecat. Imediat au apărut amicii mei:
– Hai odată cu băutura aia că ni s-au uscat buzele.
– I-ai luat numărul și ăsteia? Nu mai lași nimic și pentru noi?
– Doar mă știi că nu îmi scapă nimic.
– Știi ce te avantajează pe tine?
– Zâmbetul, spun eu râzând, făcându-i și pe ei să râdă. Ea este de păstrat oricum.
Ne-am mai pierdut vreo 2 ore în club dansând cu diverse puicuțe, dar niciuna nu m-a atras atât de mult ca tipa misterioasă căreia i-am cerut numărul de telefon.
*
M-am trezit la prânz cu o durere groaznică de cap și foarte mahmur. Simțeam nevoia de aer și cafea. Inconștient am pus mâna pe telefon și am sunat-o.
– Bună, scuze pentru deranj, sunt băiatul de aseară din club. Ai vrea să ieșim la o cafea?
– Buna. Sigur. Credeam că imediat cum am plecat mi-ai șters numărul cu magicul tău pix cu guma, spune chicotind.
– Nu m-a lăsat conștiința. Vrei să vin să te iau sau ne vedem direct la Universitate?
– În cât timp?
– 2 ore este bine pentru tine?
– Da. Sigur. Ne vedem în față la TNB, îi spun eu și închid.
*
Cu două ore mai târziu, dichisit și puțin mai treaz o așteptam în fața teatrului pe o bancă. Stăteam cu ochii închiși și mă bucuram de razele soarelui ce îmi cădeau pe față.
– Se pare că nu te-ai odihnit suficient azi-noapte. Chiar așa de mult te-ai gândit la mine dragule, aud o voce spunându-mi.
– Toată noaptea dragă, sar eu și îi răspund cu zâmbetul pe buze. Mergem? O întreb oferindu-i brațul.
– Zâmbetul tău mă dezarmează și mai ești și un gentelman, îmi răspunde luându-mă de mână.
Ne-am plimbat puțin după care ne-am îndreptat spre una din multele terase de pe Lipscani. Ne-am așezat la o masă. Eu mi-am luat o cafea și un sandwitch, iar ea și-a luat un suc natural și salată.
Până ne venea comanda am mai discutat, despre una, despre alta.
– Mai ai pixul acela magic la tine?
– Da dragă. Dar de ce întrebi? îi răspund eu tot printr-o întrebare, afișându-mi din nou zâmbetul ”dezarmant”
– Vreau să îți ”tatuez” numele meu pe tine, uite ce sinceră sunt din cauza ta.
I-am dat pixul și m-am bufnit râsul de data asta.
– Să știi că poți să îți cumperi și tu… îi spun eu în timp ce o urmăresc scriindu-și numele pe mâna mea, …domnișoara Andreea.
– De ce aș mai avea nevoie, dacă te am pe tine care ai unul.
– Dacă mă pierzi pe minte îți zic totuși cum îi zice: Pilot Frixion.
– Ești cumva James Bond? Pix magic ai… frumos și deștept ești… mai rămâne doar o întrebare: Unde ai ascuns mașina?
– Nu dragă. Sunt Alin și nu am mașină.
Ne-am amuzat amândoi și ne-am continuat discuția. După ce am terminat prânzul am condus-o acasă cu promisiunea că ne vom mai vedea.
Facebook Comments

1 Comment

  1. adrian
    16 Mar, 2012

    laughing) tare

Leave a Reply

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, accepti modul in care folosim aceste informatii. Afla mai multe AICI | Close
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.
%d bloggers like this:
shared on wplocker.com